Monthly Archives: aprilie2014

hi archyive

montecarmeloAlbert, prin harul lui Dumnezeu chemat a fi Patriarh al Bisericii din Ierusalim, iubiţilor fii în Cristos, B. şi ceilalţi eremiţi, care sub a lui ascultare locuiesc în preajma Izvorului, pe Muntele Carmel, salutare în Domnul şi binecuvântare de la Duhul Sfânt.

De multe ori şi în multe feluri, Sfinţii Părinţi au stabilit cum fiecare, indiferent de Ordinul în care s-ar găsi sau de felul de viaţă călugărească ce şi-ar fi ales, trebuie să trăiască în urmarea lui Isus Cristos şi să-i slujească cu fidelitate lui, cu o inimă curată şi cu o bună conştiinţă.

Totuşi, întrucât ne cereţi să vă dăm, în conformitate cu hotărârea voastră, o normă pentru viaţă, după care va trebui să vă orânduiţi pe viitor:

Stabilim, înainte de toate, să aveţi ca Prior pe unul dintre voi, care să fie ales în această funcţie prin consimţământul unanim al tuturor, sau al părţii mai numeroase şi mai mature; acestuia fiecare dintre ceilalţi să-i promită ascultare şi, odată promisă, să se străduiască a o pune în practică, împreună cu sfânta curăţie şi cu renunţarea la proprietate.

Veţi putea avea locuinţe în locuri mai retrase sau unde acestea vă vor fi date, potrivite însă şi adecvate pentru observarea vieţii voastre călugăreşti, după cum le va părea oportun Priorului şi fraţilor.

De asemenea, în funcţie de starea aşezământului în care veţi fi hotărât să locuiţi, fiecare dintre voi să aibă o chilie separată, aşa cum îi va fi încredinţată fiecăruia prin dispoziţia Priorului însuşi şi cu consimţământul celorlalţi fraţi sau al părţii mai mature.

În aşa fel însă, încât să puteţi consuma în refectoriul comun alimentele ce vă vor fi oferite, ascultând împreună, când se va considera potrivit, lectura vreunui fragment din Sfânta Scriptură.

Nu este îngăduit nici unuia dintre fraţi, decât doar cu permisiunea Priorului în funcţie, să se mute din locuinţa încredinţată lui sau să o schimbe cu altcineva.

Chilia Priorului să fie în apropiere de intrarea aşezământului, aşa încât el să fie primul care să-i întâmpine pe cei care vin acolo din afară; şi apoi toate câte trebuiesc făcute să se facă conform cu voinţa şi dispoziţia lui.

Fiecare să rămână în chilia proprie sau în apropierea ei, meditând zi şi noapte la legea Domnului şi veghind în rugăciune, în afara cazului când este ocupat cu alte treburi justificate.

Aceia care ştiu să spună Orele canonice împreună cu clericii, să le zică conform cu prescrierile Sfinţilor Părinţi şi cu obiceiurile aprobate de Biserică. Cei care însă nu ştiu să le spune, să zică de 25 de ori Tatăl nostru în timpul privegherii nocturne, cu excepţia duminicilor şi a zilelor de solemnitate, pentru care stabilim ca numărul prescris să fie dublat, astfel încât să se spună de 50 de ori Tatăl nostru. Aceeaşi rugăciune să fie spusă de 7 ori pentru Laudele de dimineaţă. Iar pentru celelalte Ore, să se spună tot de 7 ori pentru fiecare Oră aceeaşi rugăciune, excepţie făcând la Vespere, când ea trebuie să fie spusă de 15 ori.

Să nu spună nici unul dintre fraţi că un anumit lucru este proprietatea sa, ci toate să le aveţi în comun, şi să fie distribuite fiecăruia după trebuinţele sale prin mâna Priorului, sau de către fratele desemnat de el în această funcţie, ţinând cont de vârsta şi de nevoile fiecăruia.

În măsura în care ar fi necesar, veţi putea deţine măgari sau catâri, ori să vă ocupaţi de creşterea unor animale sau păsări.

Oratoriul să se construiască, în modul cel mai potrivit, în mijlocul chiliilor; şi acolo trebuie să vă reuniţi în dimineaţa fiecărei zile pentru a asculta Sfânta Liturghie, unde se va putea face în modul cuvenit.

De asemenea, în zilele de duminică ori în alte zile, reuniţi-vă, dacă va fi nevoie, pentru a trata împreună despre respectarea Ordinului şi despre mântuirea sufletelor; iar cu această ocazie, să se corecteze cu dragoste lipsurile şi greşelile ce eventual vor fi fost descoperite la vreunul dintre fraţi.

Să observaţi apoi postul în toate zilele, cu excepţia duminicii, de la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci până la duminica Învierii, în afara cazului când boala sau vreo slăbiciune a trupului ori vreo altă cauză dreaptă sfătuieşte să se întrerupă postul, pentru că nevoia nu are lege.

Să vă abţineţi de la consumarea cărnii, afară doar de nu va trebui să o luaţi ca remediu pentru vreo boală sau vreo slăbiciune firească. Şi deoarece, găsindu-vă pe drumuri, vă este foarte adesea necesar să cerşiţi, în afara aşezămintelor voastre puteţi să consumaţi şi mâncăruri gătite cu carne, pentru ca să nu fiţi o greutate pentru cei care vă găzduiesc; iar pe mare vă este permis să vă hrăniţi şi cu carne.

Apoi, deoarece viaţa omului pe pământ este o luptă şi toţi aceia ce voiesc să trăiască cucernic în Cristos vor trebui să sufere persecuţii, iar, în afară de aceasta, întrucât potrivnicul vostru, diavolul, ca un leu răcnind vă dă târcoale, căutând pe cine să sfâşie, străduiţi-vă cu toată grija să îmbrăcaţi armele lui Dumnezeu, pentru ca să puteţi rezista împotriva uneltirilor duşmanului.

Trebuie să vă încingeţi mijlocul vostru cu brâul curăţiei; iar pieptul să vi-l întăriţi cu gânduri sfinte, căci este scris: gândul sfânt te va păzi nevătămat. Îmbrăcaţi-vă cu platoşa dreptăţii, pentru ca să puteţi iubi pe Domnul Dumnezeul vostru din toată inima, din tot sufletul şi din toată puterea voastră, iar pe aproapele vostru ca pe voi înşivă. În toate împrejurările să vă luaţi pavăza credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile de foc ale celui rău: de fapt, fără credinţă este cu neputinţă să fiţi plăcuţi lui Dumnezeu. Pe lângă acestea, trebuie să vă puneţi pe cap coiful mântuirii, astfel încât să aşteptaţi mântuirea de la unicul Mântuitor, care va elibera pe poporul Său din păcatele sale. În sfârşit, sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu, să locuiască din belşug pe gura voastră şi în inimile voastre; iar toate câte trebuiesc făcute, să le faceţi în numele Domnului.

Trebuie să vă îndeletniciţi cu vreo muncă, astfel încât diavolul să vă găsească întotdeauna ocupaţi şi să nu poată intra în sufletele voastre din cauza lenevirii voastre. Aveţi în aceasta învăţătura şi totodată exemplul fericitului Apostol Paul, prin gura căruia vorbea Cristos şi care a fost pus de către Dumnezeu şi dat ca predicator şi învăţător pentru neamuri în credinţă şi în adevăr; urmându-l pe el nu veţi putea greşi. Am trăit printre voi – spune el – lucrând noaptea şi ziua, cu muncă şi cu trudă, pentru a carmelrule 2nu fi povoară vreunuia dintre voi; nu pentru că n-am fi avut dreptul, ci pentru a vă da în noi înşine un exemplu de urmat. De fapt, atunci când eram la voi, vă dădeam această poruncă: dacă cineva nu vrea să muncească, acela nici să nu mănânce. Dar am auzit că unii dintre voi trăiesc în mod dezordonat, nefăcând nimic. Unora ca aceştia, noi le prescriem însă, şi-i îndemnăm în Domnul Isus Cristos, ca să-şi mănânce pâinea lor muncind în tăcere. Această cale este sfântă şi bună; umblaţi într-însa.

Apostolul recomandă de aceea tăcerea, atunci când prescrie să se muncească în tăcere; la fel afirmă şi Profetul: cultul dreptăţii este tăcerea; şi iarăşi: în tăcere şi în speranţă va fi puterea voastră. Hotărâm aşadar ca, după ce aţi spus Completoriul, să observaţi tăcerea până ce veţi fi spus Ora întâi a zilei următoare. În celălalt timp, cu toate că nu vă este prescrisă observarea scrupuloasă a tăcerii, trebuie totuşi să evitaţi de a vorbi prea mult, pentru că, după cum stă scris şi după cum nu mai puţin ne învaţă experienţa: în prea multa vorbire nu va putea lipsi nici greşeala; şi: cine vorbeşte cu nesocotinţă o face spre pieirea lui. Tot aşa: cine întrebuinţează multe cuvinte îşi păgubeşte propriul său suflet. Iar Domnul spune în Evanghelie: pentru orice cuvânt deşert, pe care-l vor rosti oamenii, ei vor da socoteală în ziua judecăţii. Fiecare deci să-şi măsoare bine cuvintele sale şi să-şi pună pază severă gurii sale, ca nu cumva să alunece şi să cadă în greşeală prin limba sa, iar căderea lui să-i fie de nevindecat şi să conducă la moarte. Să-şi păzească cu Profetul căile sale, pentru a nu săvârşi greşeli cu limba sa; şi să se străduiască a observa cu sârguinţă şi cu atenţie tăcerea, în care se găseşte cultul dreptăţii.

Iar tu, frate B., şi oricine după tine va fi numit Prior, să aveţi întotdeauna în minte şi să observaţi prin fapte ceea ce Domnul spune în Evanghelie: Oricine vrea să fie mai mare între voi, va fi servitorul vostru, iar cine vrea să fie cel dintâi, va fi slujitorul vostru.

Şi voi toţi, fraţilor, să-l cinstiţi cu umilinţă pe Priorul vostru, recunoscând în el, mai mult decât el însuşi, pe Cristos, care l-a pus pe el înspre conducerea voastră, şi care le spune capilor Bisericilor: Cel ce vă ascultă pe voi, pe mine mă ascultă, iar cel ce vă dispreţuieşte pe voi, pe mine mă dispreţuieşte. Astfel, nu va trebui să daţi socoteală pentru că nu l-aţi onorat, ci vă veţi merita cu ascultarea premiul vieţii veşnice.

Am scris pe scurt pentru voi aceste lucruri, stabilindu-vă norma vieţii voastre, conform căreia va trebui să trăiţi. Dacă însă vreunul va fi făcut mai mult, Domnul însuşi, la reîntoarcerea Sa, îl va răsplăti pe el; totuşi să se păstreze o discreţie, aceasta fiind moderatoarea virtuţilor.

hram20121

Mantia (Scapularul), recunoscută de Biserică, este un semn al ocrotirii Sfintei Fecioare Maria, atât în timpul vieţii cât şi în momentul morţii şi scurtează pedepsele din Purgator.
Datoria celui/celei care primeşte în mod liber şi responsabil acest semn de credinţă, este de a fi un creştin care se roagă, care ajută pe alţii şi promovează pacea şi dreptatea între oameni.
Cine poartă Mantia cu devoţiune cu statornicie devine membru al Familiei Carmelitane, obţinând harurile spirituale ale Ordinului Carmelitan.
/

Rugăciune
Luminează, Doamne, inimile noastre pentru ca prin exemplul Sfintei Fecioare Maria să fim dornici de a purta Mantia pe care ne-o oferă şi cu ajutorul Său să străbatem calea sărăciei, a umilinţei, a statorniciei şi a rugăciunii, recunoscând că aceasta este cale prin care putem ajunge la Fiul său, iar astfel să devenim părtşi de moştenirea cerescă pe care El ne-a pregătit-o.

Părinte milostiv, tu ai dăruit fiilor tăi haturi îmbelşugate; dăruindu-ne-o pe Sf. Feioară Maria, Mama Fiului Tău, ai voit să ne arăţi că Ea este şi Mama noastră, mijlocitoarea şi împărţitoarea tuturor harurilor; mântuieşte-ne prin purtarea Mantiei sale, semn al devoţiunii noastre, şi, prin angajamentul nostru de a-i imita virtuţile, condu-ne pe toţi la Muntele Sfânt care este Cristos Domnul.
El care vieţuieşte şi domneşte în unire cu Duhul Sfânt în toţi vecii vecilor. Amin.

/

Unele indicaţii practice:

-   După ce ţi-a fost înmănată pentru prima dată Mantia (Scapularul) de la preotul carmelitan sau cel care are această permisiune, poţi s-o înlocuieşti cu o medalie binecuvântată care are pe o parte imaginea Sf. Fecioare Maria de pe Muntele Carmel, iar pe cealaltă parte Preasfânta Inimă al lui Isus sau Sf. Ilie (referitor la mănăstirea din Luncani).scapular – Acesta îl poţi schimba cu altele noi sfinţite fără să fie înmănate direct de la vreun preot.

-    Fii plin de râvnă în devoţiune, dând o adevărată mărturie de viaţă creştină.
–    Să faci un pelerinaj anual la Mănăstirea Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel şi a Prorocului Ilie din Luncani.

- Dedică zilnic un moment de rugăciune, şi, dacă e

ste posibil, primeşte cât mai des Sf. Împărtăşanie.
/

Alte indicaţii practice ce se pot face zilnic, la alegere:
– participarea la Sf. Liturghie;
– recitarea Liturgiei Orelor;
– recitarea Sf. Rozariu, posibil în familie sau cu alte persoane;
– recitarea a 7 Tatăl nostru, 7 Bucură-te Marie, 7 Slavă Tatălui;
– Fapte de caritate.
/
Important!
Scapularul este înmânat doar de un preot carmelitan sau de un alt preot care a primit aceasta permisiune. Nicidecum de la un altul fara o autorizatie scrisa din partea membrilor responsabili ai Ordinului Carmelitan. Se primește o singură dată cu ritualul special de îmbrăcare apoi poate fi înlocuit cu un altul binecuvântat fără a fi nevoie de consacrarea specială.
Primirea Scapularului înseamnă şi intrarea spirituală în familia carmelitană
.

tiberiopr. Tiberio Scorrano, prior.

     S-a născut la Pianella, regiunea Abruzzo (Italia), unde carmelitanii sunt prezenţi încă din secolul al XVII-lea.

A făcut noviciatul în anul 1971. Studiile universitare la Roma. Filozofia la Universitatea Lateranum, Teologia la Universiatatea Gregorianum, cu specializarea în Spiritualitate. A fost hirotonit preot în anul 1977. A făcut mai multe experienţe spirituale într-un centru de spiritualitate. S-a specializat în domeniul Formării între anii 1980-1983 pe latura psihologică la Universitatea Gregorianum. A organizat şi condus cursuri de Formare Permanentă pentru Federaţia Provinciilor Carmelitane, cursuri în Congo cu privire la discernamântul vocaţional. Responsabil al Caritasului Carmelitan, promotor al pastoraţiei tinerilor, al noului raport între religioşi-laici-familii, al familiei carmelitane. A dus la bun sfârsit procesul de unificare al Federaţiei Provinciilor Carmelitane, fiind primul Prior Provincial al Provinciei Italiene între anii 1991-1997. In aceşti ani a promovat svilupul Carmelului în Africa, în Columbia şi a deschis realitatea carmelitană în Romînia începand cu anul 1992. Intre anii 1998-2000 ha studiat la Facultatea de Misiologie al Universităţii Gregorianum, specializăndu-se în Studii Interreligioase. Din anul 2001, este membru al acestei comunităţi carmelitane din Romănia.

*********************************

000001mihai00001pr. Mihai Augustin Folner, responsabil cu formarea postulanților.

      S-a născut în data de 1 August 1978, la Faraoani, judeţul Bacău.

A studiat liceul la seminarul capucin din Oneşti, între anii 1993-1997. În anul 1998 ajunge în Italia, la Albano Laziale, unde începe perioada de formare la viaţa religioasă carmelitană şi studiază Filozofia la Facultatea Antonianum din Roma. Între anii 2000-2001 face noviciatul la Pisa, iar pe data de 2 septembrie 2001 face profesiunea simplă în Ordinul Carmelitan. Ajunge la Roma, la „Institutul San Pier Tommaso”, unde îşi continuă formarea la viaţa religioasă şi studiază Teologia la Facultatea Marianum din Roma.

În data de 7 octombrie 2006 depune voturile religioase pe viaţă la Florenţa. Începe specializarea (Master) în Viaţa Consacrată la Institutul de Teologie al Vieţii Consacrate Claretianum cu profilul: „Formarea la Viaţa Consacrată” pe care îl conclude în anul 2008 cu lucrarea scrisa: „Aspete psihologice ale vietii consacrate”.

În data de 8 decembrie 2007, este hirotonit preot la Roma de către Ecc. Sa Mons. Paolino Schiavon, Episcop Auxiliar de Roma Sud. Este trasnferat în Noiembrie a anului 2008 la mănăstirea din Luncani (România).

Este responsabil cu primirea şi îndrumarea tinerilor în vederea discernământului vocaţional precum şi cu formarea acelora care doresc să-l urmeze pe Cristos prin carisma şi spirtualitatea carmelitană.

La nivel diecezan este responsabil zonal (zona Bacău) cu Viaţa Consacrată.

 *********************************

seby00001Pr. Sebastian Benchea

S-a născut la data de 16 Decembrie 1978 la Somuşca, judeţul Bacău.

În ordinul Carmelitan a intrat în luna semptembrie a anului 1998 la Albano Laziale (Roma), unde a început formarea ca postulant şi a stuadiat totodată Filozofia la Facultatea Pontificală „Antonianum” (Roma) pe care l-a conclus cu examenul de Bacalaureat.

După anul de noviciat a făcut voturile simple la Pisa iar la Roma a început studiul de Teologie la Facultatea Pontificală „Marianum” pe care l-a conclus în anul 2005 cu examenul de Bacalaureat.

Profesează voturile pe viaţă pe 7 Octombrie 20007 la Florenţa. Începe specializarea în Comunicaţie Socială la Universitatea Pontificală „Santa Croce” din Roma. Este hirotonit diacon la Roma în data de 1 Mai 2007 iar pe data de 24 Iunie 2008 este hirotonit preot la Iaşi de către ecc. sa ep. Petru Gherghel. Conclude specializarea în Comunicare Socială în anul 2009. Consiliul Provincial îl numeşte membru al comunităţii din Luncani. Aici ajunge pe 22 Octombrie 2009.

  *********************************

fracarlo

Fratele Carlo Gigli, sahrist.

S-a născut în data de 24 Septembrie 1961 la Jesi (Italia).

A depus voturile în Ordinul Carmelitan în data de 01 Octombrie 1987.

A fost membru a mai multor comunităţi din Italia.

După Capitolul Provincial din luna Iunie 2012 a fost transferat în comunitatea din Luncani. Face parte din această comunitate din data de 03 Decembrie 2012.

 

 *********************************

iosif2Jozsef Balazs Fȕlȍp, postulant.

S-a născut în data de 16 Septembrie 1984, în comuna Remetea, jud. Harghita.

A început perioada de formare în data de 1 Octombrie 2013. 

mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm mmmmmmmmmmmmm mmmmmmmmmmmmmm mmmmm

laurentiu01Frâncu Laurențiu, postulant.

S-a născut în comuna Faraoani, jud. Bacău.

A început perioada de formare în data de 1 Octombrie 2013. Este în anul II la Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, Facultatea de Filozofie.

mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm

danutpetrisor

Dănuț Petrișor, laic, colaborator al mănăstirii.

mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm mmmmmmmmmmmmm mmmmmmmmmmmmmm mmmmmmmmmmmmmm mmmmmmmmmmmmmm mmmmmmmmmmmmmm mmmmmmmmmmmmmm mmmmmmmmmmmmmmm

marcel01

Marcel Ghercă; laic, colaborator al mănăstirii.