Monthly Archives: decembrie2014

hi archyive

logouviataconsacrata
Papa Francisc în mod surprinzător a anunţat la o întălnire fraternă (Noiembrie 2013) cu Superiorii Generali ai Ordinelor şi Congregaţiilor Religioase că 2015 va fi Anul Vieţii Consacrate.

Am început acest drum Duminică 30 Noiembrie 2014 şi îl vom încheia în data de 2 Februarie 2016.

Acest timp este un moment puternic de reflecţie şi reînnoire a vieţii pentru persoanele consacrate dar şi pentru întreaga Biserică. Primii destinatari ai acestui an sfânt sunt cei care au fost consacraţi de Dumnezeu prin voturile ascultării, sărăciei şi castităţii pentru împărăţia lui Dumnezeu; dar fiecare creştin este invitat să privească la viaţa consacrată în adevărata sa identitate şi să recunoască faptul că ea este un dar al lui Dumnezeu, o binecuvântare pentru Biserică şi pentru întreaga lume dealungul istoriei şi până în prezent.

Sunt foarte multe persoanele consacrate care trăiesc diferite carisme în Biserică şi sunt în slujba fiecărei persoane în care ele reuşesc să vadă chipul lui Cristos flămând, gol, însetat, bolnav, închis, abandonat, etc. Multe dintre ele trăiesc în tăcere misiunea lor pentru că nu trâmbiţele lumeşti vor evidenţia bunătatea şi dăruirea ci credinţa mărturisită cu propria viaţă, o credinţă care este un răspuns de iubire adresat celui care de la început ne-a iubit.

Dar sunt şi multe umbre care trebuiesc evidenţiate şi clarificate. Viaţa Consacrată în prezent trăieşte o „criză” care o face vulnerabilă, lipsită de sens pentru mulţi tineri dar nu numai şi pe cale de dispariţie în unele zone. Suntem convinşi că ea nu va dispărea căci prezenţa şi slujirea ei în Biserică face ca Ea să fie ceea ce ea este acum şi nu am putea gândi o Biserică a lui Cristos fără Viaţa Consacrată.

Preocupă în multe zone, chiar şi în România, lipsa vocaţiilor. Mai ales tinerele de azi nu se simt atrase de acest ideal de viaţă care parcă nu are nimic de transmis societăţii în care trăim. Apreciem şi sustinem activităţile surorilor şi călugărilor care lucrează fără oprire în instituţii, cu copii, tineri, adulţi, bătrâni şi bolnavi, dar atunci când vine vorba de a îmbrăţişa o carismă pe care o apreciem, cam toţi şi toate se trag înapoi. Acest an are şi acest scop; să redescopere frumuseţea vieţii consacrate care nu se identifică doar cu activităţile pe care le desfăşoară; ea este mult mai mult, este o viaţă trăită într-o relaţie profundă de iubire cu Isus Cristos. Structurile sunt acele mijloace care ajută ca această relaţie de iubire să fie trăită din plin prin dăruirea vieţii în slujba semenilor. Structurile se pot schimba, pot dispărea chiar atunci când nasc alte exigenţe, dar va rămâne mereu relaţia cu Isus Cristos care face ca viaţa persoanei consacrate să fie minunată, frumoasă şi rodnică.

            Ne rugăm Domnului ca acest an să fie pentru toate persoanele consacrate un an de har şi binecuvântare. Biserica să vadă mai mult în persoanele consacrate nişte stâlpi de susţinere şi de încredere pe care să se clădească mesajul evanghelic iar poporul lui Dumnezeu să preţuiască şi să susţină cu rugăciuni viaţa şi activitatea tuturor persoanelor consacrate.

            „În viaţa consacrată se trăieşte întâlnirea dintre tineri şi bătrâni, dintre observanţă şi profeţie. Să nu le percepem ca două realiăţi contrapuse! Să permitem ca Duhul Sfânt să le însufleţească pe amândouă, iar semnul acestuia este bucuria: bucuria de a observa, de a merge într-o regulă de viaţă; este bucuria de a fi conduşi de Duh, niciodată rigizi, niciodată închişi, mereu deschişi vocii lui Dumnezeu care vorbeşte, care deschide, care însoţeşte, care ne invită să mergem spre orizont” (Din predica papei Francisc în Sărbătoarea Prezentării lui Isus la Templu şi a XVIII zi mondială a Vieţii Consacrate, 2 februarie 2014).carmelitefamily03