Manastirea


DSCN6537

Sâmbătă, 3 August 2002, în localitatea Luncani, com. Mărgineni, judeţul Bacău (în prezenţa Preasfinţitului Petru Gherghel – Episcop de Iaşi, a Preasfinţitului Aurel Percă – Episcop Auxiliar de Iaşi, a Părintelui Joseph Chalmers – Priorul General al Ordinului Carmelitan, a părintelui Rafael Leiva – consilier general şi responsabil al Ordinului Carmelitan pentru Europa de Sud, a părintelui Claudio Bellotti – Priorul Provincial al Provinciei Carmelitane din Italia, Monseniorului Ştefan Erdeş – Decan de Bacău, Superioarei Generale a surorilor Carmelitane Misionare ale Sfintei Tereza a Pruncului Isus, Sora Beatrice Minieri împreună cu surori ale Congregaţiei, ale autorităţilor locale, al unui sobor de 112 preoţi şi foarte mulţi credincioşi catolici şi ortodocşi, îmbrăcaţi în frumoase costume tradiţionale), a avut loc sfinţirea şi consacrarea Mănăstirii „Maica Domnului de pe Muntele Carmel şi Profetul Ilie”, precum şi a centrului de Spiritualitate din incinta mănăstirii.

Inaugurarea mănăstirii la timp se datorează foarte mult entuziasmului si muncii depuse de mai mulţi frați carmelitani care veneau mai ales in perioada verii pentru a dărui aportul lor, în mod deosebit a lucrat aici pr. Nicola Sozi şi pr. Augustin Bărbut care pe atunci era frate simplu şi student de Teologie la Institutul Franciscan din Roman, de la inceput membru al acestei noi comunitati impreuna cu pr. Tiberio ca prior şi pr. Iosif Farcaş. pr. Augustin Barbut a reuşit să facă în aşa fel încât la data inaugurării totul să fie pus la punct.

Această Mănăstire, este „un loc de reculegere, rugăciune şi pelerinaj, deschis tuturor celor de bunăvoinţă, pentru o Europă unită, un omagiu adus poporului român pentru mărturia eroică a credinţei sale creştineşti atât în trecut cât şi în prezent. Pentru pacea generală, libertatea, adevărul, dreptatea, speranţa şi întelegerea între oameni”.

Mănăstirea se află la 15 km de oraşul Bacău, amplasată la poalele unei păduri din satul Luncani. Se întinde pe o suprafaţă de 11654 mp şi este compusă din mai multe clădiri (Biserica, Casa călugărilor şi două case de reculegere în care se află şi comunitatea surorilor) care se încadrează în mod armonic cu vecinătăţile şi mediul natural al zonei.

Toată construcţia a fost realizată din ofertele membrilor Familiei Carmelitane din Italia, semn concret pentru a aminti cei două mii de ani de la venirea lui Cristos, semn de comunione pentru o Europă unită în credinţă.