A patra zi: Vârsta școlară: sârguință versus inferioritate
Este perioada în care, în centrul atenției copiilor stă sentimentul succesului, cauzat de bunele rezultate, sau, în absența acestora, sentimentul de inferioritate; dar talentele și capacitățile pe care școala le apreciază pozitiv pot să nu aibă, de multe ori, nicio legătură cu adevăratul talent și frumusețe a unui copil. Acestea influențează puternic percepția de sine, ca ființă demnă sau nedemnă de aprecierea, stima și iubirea persoanelor semnificative, și, indirect, a lui Dumnezeu.
Putem cădea în greșeala de a crede că Dumnezeu ne răsplătește succesele cu dragostea Sa, și ne-o retrage pentru eșecuri. Încercăm să merităm dragostea Lui, iar tentația de a merita dragostea lui Dumnezeu cu o conduită și rugăciune perfecte este mare. Sau, cei la care sentimentul de inferioritate s-a înrădăcinat adânc, „știu” că, orice-ar face, nu vor reuși, așa că nu sunt deloc interesați, nu se simt capabili să-L cunoască pe Dumnezeu, să aibă o relație personală cu El, sau, relația pe care o au cu El este o îndatorire.
În schimb, cei cu o imagine despre sine echilibrată vor înțelege că dragostea lui Dumnezeu este un dar pe care nu pot și nu trebuie să-l merite, și-și vor dori relația cu El chiar dacă nu simt că știu să se roage.
(Ideea de bază este luată din Matthew Linn, S.J., Sheila Fabricant, Dennis Linn, S.J.: Healing the eight stage of life)
Citește Lc 2, 41-52. Isus în templu la vârsta de doisprezece ani
Roagă-L pe Duhul Sfânt să te introducă în inima, în gândul, în acțiunea copilului Isus. El este liber. Succesul sau insuccesul nu-i schimbă identitatea. Știe cine este. Este liber chiar și de constrângerea de a merita dragostea părinților săi prin bună conduită, după logica părinților. El se supune Tatălui Său ceresc și părinților Săi nu pentru a le merita dragostea, ci pentru a răspunde iubirii lor.
Pune-te în inima copilului Isus, și cu această conștiință a libertății de ceea ce uman s-a numit succes sau faliment în viața ta, cu conștiința că ești liber, cu Isus, de constrângerea de a merita iubirea lui Dumnezeu și a oamenilor, intră în viața ta și amintește-ți. Roagă-L pe copilul Isus, să te însoțească și să poți înțelege cum a fost El prezent, ce a gândit și cum s-a comportat cu tine.
Posibil răspuns al „litaniei” istoriei personale: „Îmi amintesc, Doamne, și-Ți mulțumesc că ești prezent! Îți mulțumesc pentru că mă vezi demn de iubire și nu încetezi să te bucuri pentru mine!”
Rugăciune de consfințire:
„Isuse, îți consfințesc toate amintirile bune și rele ale copilăriei mele. Mulțumesc pentru că m-ai iubit întotdeauna fără condiții, indiferent de performanțele mele. mulțumesc pentru că nu trebuie să dobândesc dragostea Ta, ci o am, este darul Tău gratuit. Mulțumesc pentru că Te bucuri pentru mine și Mă eliberezi în dragostea și bucuria Ta pentru mine. Îți consfințesc restul zilelor mele, fiecare moment pe care-l voi trăi. Vreau să-L trăiesc cu Tine, răspunzând iubirii Tale nu din îndatorire, ci cu aceeași libertate și bucurie cu care sunt iubit de Tine. Amin!”
Adaugă, dacă poți, o decadă de rozariu, meditând misterul pierderii și regăsirii copilului Isus în templu.