Meditație la ziua de Joi din a patra săptămână de Advent. Lecturile zilei: 1Sam 1,24-28; Ps 1Sam 2,1.4-5. 6-7.8abcd; Lc 1,46-56.
Duhul meu tresaltă de bucurie în Dumnezeu, Mântuitorul meu! Dumnezeu este Mântuitorul Mariei, Isus este Mântuitorul Mariei, Fiul este Mântuitorul Mamei Sale, Fiul este Mântuitorul fiicei Sale, căci fiica celui care-i e Fiu este Mama… El a săpat-o în stânca Rănilor Sale încă înainte de a o crea în sânul matern; înainte ca sânul matern să-i fi fost leagăn Mamei, i-au fost leagăn Rănile Fiului, înainte de a fi fost plămădită în pântece, a fost plămădită în Răni, înainte de a fi fost născută din carne, a fost născută din Duh… Nesfârşit mister de Iubire, pătruns doar de smerenie…
Dumnezeului Triunic în viaţa Sa Intimă este Smerenie: ascultare, supunere, reciprocitate, dăruire totală a propriei fiinţe Unul Altuia; smerenia Mariei este de aceeaşi sorginte: ‘El a hotărât, eu mă supun, El vrea, aşa voiesc şi eu’ – dar nu cu răceala indiferenţei, ci cu mistuirea totală a reciprocităţii şi dăruirii propriei fiinţe: şi iată, Fecioara devine Fiica, Mama şi Mireasa Dumnezeului ei…
Şi Duhul şi Mireasa tresaltă de bucurie… pentru lucrările mari ale Celui Atotputernic, ale Împlinitorului Promisiunilor, ale Dumnezeului care guvernează prin har şi gratuitate divină istoria mântuirii, pentru Sfinţenia Numelui Său! Fecioara Mamă şi Mireasă Îl cunoaşte şi Îl recunoaşte pe Dumnezeul lucrător şi suveran al istoriei în însăşi fiinţa ei, pe cel Necuprins, cuprins în incinta trupului său şi nu poate tăcea! Cuvântului care încă nu vorbeşte, dar toate le ţine prin Puterea Sa, vocea ei îi dă grai; în ea este acelaşi Duh al Cuvântului Viu şi al Scripturilor care-a răsunat în inimile celor drepţi; în cuvintele ei răsună istoria împlinită a tuturor aşteptărilor umanităţii şi noul cântec de bucurie al Împărăţiei cerurilor. Pe buzele Cuvântului făcut Trup şi călător pe cărările prăfuite ale Galileeii şi Ideeii, pe cărările prăfuite ale sufletului omenesc, va răsuna acelaşi Duh:
Cei mândri în cugetul inimii lor sunt risipiţi de puterea braţului său: fericiți cei săraci în duh, pentru că a lor este împărăția cerurilor! Cei puternici au fost daţi jos de pe tron: fericiți cei blânzi, pentru că ei vor moșteni pământul! Cei smeriţi sunt înălţaţi: fericiți cei curați la inimă, pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu! Flămânzii sunt copleşit cu bunuri, iar bogaţii lăsaţi cu mâinile goale: fericiți cei cărora le este foame și sete de dreptate pentru că ei se vor sătura. Îndurarea Sa l-a sprijinit pe Israel, slujitorul Său: fericiți cei milostivi, pentru că ei vor afla milostivire!
Amin. Marán athá. Vino, Doamne Isuse!
Comunitatea carmelitană.
Marie, iubitoare Marie,
Bucuria şi desfătarea noastră!
Bucurie a Tatălui, iubire a Fiului,
Desfătare a Duhului Sfânt,
Încântare a Dumnezeului Preaînalt!
Deşi nu ai ştiut de bărbat,
ai fost Mamă a Celui Sfânt,
Mamă a Celui ce nu a fost vreodată creat.
El a sorbit viaţă de la pieptul tău.
Dinainte de Adam, te cunoştea,
lui Adam despre tine i-a vorbit.
Slăbiciunea Evei e puterea ta.
Îngerii stau răpiţi înaintea ta.
Fericiţii se închină înainte-ţi.
Mihail e căpetenia ta.
Gabriel, mesagerul tău.
Rafael, vindecătorul tău.
Îngerii şi sfinţii sărbătoresc frumuseţea ta.
Chipul tău e frumuseţe cerească,
o, încântare a lui Dumnezeu,
Marie, ce nu ai asemănare!
Tu eşti tunet şi fulger deasupra abisului fără fund;
distrugătoare a împărăţiei celui rău, îngerii au aşteptat
cuvântul tău! Cerurile au tăcut şi, cu îngăduinţa ta,
îngerii au cântat imne de mare bucurie.
Tatăl veşnic a zâmbit spre tine.
Fiul a devenit al tău.
Duhul divin te-a luat pentru Sine.
Tăcută Marie, Spiritul Sfânt a vorbit prin tine.
Elizabeta te-a proclamat Maică a Domnului, fericită.
Toţi oamenii tânjesc după tine.
Toate popoarele binecuvântează numele tău.
Sf. Loman al Irlandei (din Rugăciunile Sfinţilor)