Sâmbătă din a treia săptămână de Advent. Lecyrile zilei: Gen 49,2.8-10; Ps 71; Mt 1,1-17
Venirea Lui, în lume, a fost așteptată dealugul veacurilor de întreg poporul Israel, au suspinat așteptându-l și … a venit. Tu binecuvântarea lui Israel pentru Iuda, fiul și poporul său, tu puterea cea de neînvins și bucuria de necuprins.
Istoria mântuirii este scrisă de oameni concreți, mari și mici, simpli și puternici, bogați și săraci …., păcătoși și sfinți. Mesia și-a pregătit venirea sa în această lume în istoria acestor oameni care au trăit cu pasiune așteptarea Lui. Au suspinat după El, l-au așteptat cu o așteptare veghetoare.
Dar acuma? Te mai așteaptă cu acel foc care arde de dor după Dumnezeul cel viu și adevărat? Mă pregătesc să trăiesc sărbătoarea nașterii tale? Doamne, dar în inima mea abea pălpăie acea flacără a credinței veghetoare…! De ce? Cum pot să fac să te am cu adevărat? Să mă posedezi în totalitate pentru ca viața mea să nu mai fie a mea ci a ta?
Oemenirea tânjește după tine Doamne, după Adevăr, după Dumnezeu…! Vino și nu întârzia! Rupe lanțurile indiferenței, al răutății, al tiraniei și al sclaviei păcatului; vino și ne mântuiește, o Emanuel, Dumnezeu cu noi!
În această seară vom aprinde a patra lumănare de Advent, cea a îngerilor care aduc vestea bucuriei. Cu adevărat persoana vie a pruncului Isus aduce bucurie. Este bucuria vieții, a lui Dumnezeu între oameni, a iubirii întrupate.
Îți cer o Isus ca și în sufletul meu, uneori trist, alteori întunecat să fie prezentă această bucurie a prezenței tale. Lumea întreagă să fie inundată de această bucurie. Vestea nașterii tale adusă de îngeri să răsune și astăzi în lumea întreagă, mai ales în acele inimi care acuma te așteaptă, te invocă, te caută,… te iubesc. Să fie această iubire izvorul nesecat al adevăratei iubiri care ești doar Tu, unul meu Isus.
Amin. Marán athá. Vino, Doamne Isuse!
Comunitatea carmelitană.