Deoarece suntem în săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor, vom publica in aceste zile câteva rânduri din documentele magisteriale sau alte scrieri care vorbesc despre drumul spre unitate a bisericii catolice și nu numai, precum și gânduri spirituale și rugăciuni de la oameni de duh din biserica catolică, ortodoxă sau ale altor biserici creștine
Fragmente din Decretul despre ecumenism UNITATIS REDINTEGRATIO al Conciliului Ecumenic Vatican II.
„Întrucât astăzi, în mai multe părți ale lumii, sub inspirația harului Duhului Sfânt, se fac multe eforturi prin rugăciuni, cuvânt și faptă pentru a ajunge la acea plinătate a unității voită de Isus Cristos, Conciliul îndeamnă pe toți credincioșii catolici ca, recunoscând semnele timpurilor, să ia parte în mod activ la opera ecumenică.
Prin „mișcare ecumenică” se înțeleg activitățile și inițiativele suscitate și organizate, în funcție de diferitele necesități ale Bisericii și după împrejurări, în favoarea unității creștinilor. Astfel sunt, în primul rând, toate eforturile de a elimina cuvintele, judecățile și actele care nu se potrivesc, după adevăr și dreptate, situației fraților despărțiți și care de aceea îngreunează relațiile cu ei; apoi, în cadrul întrunirilor organizate cu intenție și în spirit religios între creștinii din diferite Biserici sau comunități, este „dialogul” purtat de experți cu pregătire adecvată, unde fiecare își poate expune mai profund învățătura comunității proprii și îi poate prezenta limpede caracteristicile. Prin acest dialog toți dobândesc o cunoaștere mai adevărată și o prețuire mai justă a învățăturii și a vieții fiecărei comunități; în același timp, aceste comunități ajung să colaboreze mai larg în felurite acțiuni cerute de orice conștiință creștină, pentru binele comun, și se întâlnesc, în modalitatea permisă, pentru a se ruga în comun. În sfârșit, toți își examinează fidelitatea față de voința lui Cristos privitor la Biserică și întreprind, după cum se cuvine, o activitate susținută de reînnoire și de reformă.
În acțiunea ecumenică credincioșii catolici trebuie, fără îndoială, să fie plini de grijă față de frații despărțiți, rugându-se pentru ei, vorbind cu ei despre realitățile Bisericii, făcând spre ei primii pași. Însă înainte de toate trebuie să cântărească, cu sinceritate și atenție, ceea ce trebuie reînnoit și înfăptuit în însăși familia catolică pentru ca viața ei să dea o mărturie mai fidelă și mai clară despre învățătura și instituțiile transmise de Cristos prin apostoli.
Într-adevăr, deși Biserica Catolică este înzestrată cu tot adevărul revelat de Dumnezeu și cu toate mijloacele harului, totuși membrii ei nu le trăiesc cu toată râvna cuvenită, așa încât chipul Bisericii strălucește mai puțin luminos în fața fraților despărțiți de noi și în fața lumii întregi, iar creșterea împărăției lui Dumnezeu este întârziată.” (Unitatis Redintegratio, 4)
””””””””””””””””””””””””””””””””””””””””””””””””””””””””””
Din Rugăciune de dimineaţă scrisă de părintele Arsenie Boca.
Doamne, Cela ce vii în taină într
e oameni, ai milă de noi. Vino şi Te sălăşuieşte întru noi, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Tău cel Sfânt. Căci Duhul Sfânt se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul şi mintea rămân neputincioase.
Doamne, Cel ce vii în taină, ai milă de noi, căci nu ne dăm seama cât suntem de nedesăvârşiţi, cât eşti de aproape de sufletele noastre şi cât ne depărtăm noi prin păcatele noastre.
Ci luminează lumina Ta peste noi, ca să vedem lumină prin ochii Tăi, să trăim în veci prin Viaţa Ta. Lumina şi Bucuria noastră, Slavă Ţie! Amin.
.